Перевод: со всех языков на английский

с английского на все языки

de consum etc

  • 1 a face o reducere la un articol

    ( de consum etc.) to make a reduction on an article.

    Română-Engleză dicționar expresii > a face o reducere la un articol

  • 2 absconditus

    abs-condo, condi and condĭdi, condĭtum and consum, 3, v. a. (abscondi, Tac. H. 3, 68; Curt. 6, 6; Gell. 17, 9; Caecil. and Pompon. ap. Non. 75, 25:

    abscondidi,

    Plaut. Merc. 2, 3, 25; Sil. 8, 192:

    absconsum,

    Quint. Decl. 17, 15), to put away, conceal carefully, hide, secrete (the access. idea of a careful concealment distinguishes this word from its synn. abdo, celo, abstrudo, etc.).
    I.
    Lit.:

    est quiddam, quod occultatur, quod quo studiosius ab istis opprimitur et absconditur, eo magis eminet et apparet,

    Cic. Rosc. Am. 41 fin.:

    nequiquam (eam) abdidi, abscondidi, abstrusam habebam,

    Plaut. Merc. 2, 3, 25: aurum secundum aram, Fragm. ap. Prisc. p. 890 P.: fontes absconditi, Auct. ad Her. 4, 6, 9:

    ensem in vulnere,

    to bury, Sen. Thyest. 721 (cf.:

    lateri abdidit ensem,

    Verg. A. 2, 553; v. abdo, II. e); so,

    abscondit in aëre telum,

    i. e. shot it out of sight, Sil. 1, 316.— Pass., of stars, to set, and thus become invisible, Verg. G. 1, 221.—Hence,
    B.
    In gen., to make invisible, to cover:

    fluvium et campos caede,

    Sil. 11, 522; so id. 17, 49.—
    C.
    Poet., to put a place out of sight, to lose sight of, to depart from:

    aërias Phaeacum abscondimus arces,

    we leave behind, Verg. A. 3, 291 (cf. id. ib. 4, 154: transmittunt cursu campos).—
    II.
    Trop.:

    fugam furto,

    to conceal flight, Verg. A. 4, 337: praenavigavimus vitam, et quemadmodum in mari, sic in hoc cursu rapidissimi temporis, primum pueritiam abscondimus, deinde adulescentiam, leave behind, outlive (cf. the prec., C.), Sen. Ep. 70, 2; Tac. A. 13, 16.— Hence, abscondĭtus, a, um, P. a., hidden, concealed, secret, unknown:

    gladii absconditi,

    Cic. Phil. 2, 108:

    in tam absconditis insidiis,

    id. Cat. 3, 1, 3:

    jus pontificum,

    id. Dom. 54, 138.— Adv.
    1.
    abscondĭtē, of discourse.
    a.
    Obscurely, abstrusely, Cic. Inv. 2, 23.—
    b.
    Profoundly, Cic. Fin. 3, 1, 2.—
    2.
    absconsē (from absconsus), secretly, Hyg. Fab. 184; Firm. Math. 2, 2.

    Lewis & Short latin dictionary > absconditus

  • 3 abscondo

    abs-condo, condi and condĭdi, condĭtum and consum, 3, v. a. (abscondi, Tac. H. 3, 68; Curt. 6, 6; Gell. 17, 9; Caecil. and Pompon. ap. Non. 75, 25:

    abscondidi,

    Plaut. Merc. 2, 3, 25; Sil. 8, 192:

    absconsum,

    Quint. Decl. 17, 15), to put away, conceal carefully, hide, secrete (the access. idea of a careful concealment distinguishes this word from its synn. abdo, celo, abstrudo, etc.).
    I.
    Lit.:

    est quiddam, quod occultatur, quod quo studiosius ab istis opprimitur et absconditur, eo magis eminet et apparet,

    Cic. Rosc. Am. 41 fin.:

    nequiquam (eam) abdidi, abscondidi, abstrusam habebam,

    Plaut. Merc. 2, 3, 25: aurum secundum aram, Fragm. ap. Prisc. p. 890 P.: fontes absconditi, Auct. ad Her. 4, 6, 9:

    ensem in vulnere,

    to bury, Sen. Thyest. 721 (cf.:

    lateri abdidit ensem,

    Verg. A. 2, 553; v. abdo, II. e); so,

    abscondit in aëre telum,

    i. e. shot it out of sight, Sil. 1, 316.— Pass., of stars, to set, and thus become invisible, Verg. G. 1, 221.—Hence,
    B.
    In gen., to make invisible, to cover:

    fluvium et campos caede,

    Sil. 11, 522; so id. 17, 49.—
    C.
    Poet., to put a place out of sight, to lose sight of, to depart from:

    aërias Phaeacum abscondimus arces,

    we leave behind, Verg. A. 3, 291 (cf. id. ib. 4, 154: transmittunt cursu campos).—
    II.
    Trop.:

    fugam furto,

    to conceal flight, Verg. A. 4, 337: praenavigavimus vitam, et quemadmodum in mari, sic in hoc cursu rapidissimi temporis, primum pueritiam abscondimus, deinde adulescentiam, leave behind, outlive (cf. the prec., C.), Sen. Ep. 70, 2; Tac. A. 13, 16.— Hence, abscondĭtus, a, um, P. a., hidden, concealed, secret, unknown:

    gladii absconditi,

    Cic. Phil. 2, 108:

    in tam absconditis insidiis,

    id. Cat. 3, 1, 3:

    jus pontificum,

    id. Dom. 54, 138.— Adv.
    1.
    abscondĭtē, of discourse.
    a.
    Obscurely, abstrusely, Cic. Inv. 2, 23.—
    b.
    Profoundly, Cic. Fin. 3, 1, 2.—
    2.
    absconsē (from absconsus), secretly, Hyg. Fab. 184; Firm. Math. 2, 2.

    Lewis & Short latin dictionary > abscondo

  • 4 absconse

    abs-condo, condi and condĭdi, condĭtum and consum, 3, v. a. (abscondi, Tac. H. 3, 68; Curt. 6, 6; Gell. 17, 9; Caecil. and Pompon. ap. Non. 75, 25:

    abscondidi,

    Plaut. Merc. 2, 3, 25; Sil. 8, 192:

    absconsum,

    Quint. Decl. 17, 15), to put away, conceal carefully, hide, secrete (the access. idea of a careful concealment distinguishes this word from its synn. abdo, celo, abstrudo, etc.).
    I.
    Lit.:

    est quiddam, quod occultatur, quod quo studiosius ab istis opprimitur et absconditur, eo magis eminet et apparet,

    Cic. Rosc. Am. 41 fin.:

    nequiquam (eam) abdidi, abscondidi, abstrusam habebam,

    Plaut. Merc. 2, 3, 25: aurum secundum aram, Fragm. ap. Prisc. p. 890 P.: fontes absconditi, Auct. ad Her. 4, 6, 9:

    ensem in vulnere,

    to bury, Sen. Thyest. 721 (cf.:

    lateri abdidit ensem,

    Verg. A. 2, 553; v. abdo, II. e); so,

    abscondit in aëre telum,

    i. e. shot it out of sight, Sil. 1, 316.— Pass., of stars, to set, and thus become invisible, Verg. G. 1, 221.—Hence,
    B.
    In gen., to make invisible, to cover:

    fluvium et campos caede,

    Sil. 11, 522; so id. 17, 49.—
    C.
    Poet., to put a place out of sight, to lose sight of, to depart from:

    aërias Phaeacum abscondimus arces,

    we leave behind, Verg. A. 3, 291 (cf. id. ib. 4, 154: transmittunt cursu campos).—
    II.
    Trop.:

    fugam furto,

    to conceal flight, Verg. A. 4, 337: praenavigavimus vitam, et quemadmodum in mari, sic in hoc cursu rapidissimi temporis, primum pueritiam abscondimus, deinde adulescentiam, leave behind, outlive (cf. the prec., C.), Sen. Ep. 70, 2; Tac. A. 13, 16.— Hence, abscondĭtus, a, um, P. a., hidden, concealed, secret, unknown:

    gladii absconditi,

    Cic. Phil. 2, 108:

    in tam absconditis insidiis,

    id. Cat. 3, 1, 3:

    jus pontificum,

    id. Dom. 54, 138.— Adv.
    1.
    abscondĭtē, of discourse.
    a.
    Obscurely, abstrusely, Cic. Inv. 2, 23.—
    b.
    Profoundly, Cic. Fin. 3, 1, 2.—
    2.
    absconsē (from absconsus), secretly, Hyg. Fab. 184; Firm. Math. 2, 2.

    Lewis & Short latin dictionary > absconse

  • 5 confui

    confŭi, confŭtūrum, etc., v. consum.

    Lewis & Short latin dictionary > confui

См. также в других словарях:

  • consum — CONSÚM, consumuri, s.n. 1. Folosire a unor bunuri rezultate din producţie pentru satisfacerea nevoilor producţiei şi ale oamenilor. ♢ Consum productiv = folosire a mijloacelor de producţie pentru crearea de noi bunuri materiale. Consum… …   Dicționar Român

  • multiplicator — MULTIPLICATÓR, (1) multiplicatori, s.m., (2) multiplicatoare, s.n. 1. s.m. (mat.) Factor al unui produs; număr sau expresie cu care se înmulţeşte o altă expresie matematică. 2. s.n. Aparat sau maşină de multiplicare, în special aparat care… …   Dicționar Român

  • aprovizionare — APROVIZIONÁRE, aprovizionări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) aproviziona. 2. Serviciu dintr o întreprindere care se ocupă cu aprovizionarea (1). [pr.: zi o ] – v. aproviziona. Trimis de cata, 09.03.2004. Sursa: DEX 98  aprovizionáre s. f. (sil. pro …   Dicționar Român

  • consumer credit — consum′er cred′it n. bus credit extended by a retail store, bank, etc., chiefly for the purchase of consumer goods • Etymology: 1925–30 …   From formal English to slang

  • consuma — CONSUMÁ2, consúm, vb. I. 1. tranz. A nimici, a mistui, a distruge un lucru. 2. tranz. şi refl. fig. A (se) istovi, a (se) epuiza, a(se) slei (de puteri), a (se) uza. – Din fr. consumer, lat. consumere. Trimis de IoanSoleriu, 30.07.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • comanda — COMANDÁ, cománd, vb. I. tranz. 1. (mil.) A da un ordin sau un semnal pentru executarea unei mişcări, a unei aşezări etc.; a avea comanda unei unităţi armate sau a unei subdiviziuni a armatei. ♦ A porunci, a ordona. 2. A da în lucru (un obiect, o… …   Dicționar Român

  • Zucker [1] — Zucker (Saccharum), gewisse, durch süßen Geschmack ausgezeichnete Substanzen des Pflanzen u. Thierreiches, welche aus Kohlenstoff, Wasserstoff u. Sauerstoff bestehen, durch Chlor od. gewisse Metallchloride beim Erwärmen auf 100° in schwarze… …   Pierer's Universal-Lexikon

  • cheltuială — CHELTUIÁLĂ, cheltuieli, s.f. Faptul de a cheltui; (concr.) bani cheltuiţi. ♢ Cheltuieli de judecată = sumă de bani pe care este obligat s o plătească, pe baza unei hotărâri judecătoreşti, partea care a pierdut un proces părţii care a câştigat… …   Dicționar Român

  • bun — BUN, Ă, (I VIII) buni, e, adj., s.m. şi f., (IX) bunuri, s.n., (X) adv. I. adj. Care are calităţi. 1. Care face în mod obişnuit bine altora, care se poartă bine cu alţii; binevoitor. ♢ expr. Bun la inimă = milostiv. Bun, rău = oricum ar fi.… …   Dicționar Român

  • economie — ECONOMÍE, (2, 3) economii, s.f. 1. Ansamblul activităţilor umane desfăşurate în sfera producţiei, distribuţiei şi consumului bunurilor materiale şi serviciilor. ♦ Economie naţională = totalitatea activităţilor şi interdependenţelor economice la… …   Dicționar Român

  • pauşal — PAUŞÁL, Ă, pauşali, e, s.n., adj. 1. s.n. Sistem de plată pentru o prestaţie de serviciu, pentru un consum de energie etc. prin fixarea cu aproximaţie a unei sume globale. 2. adj. (În sintagmele) Tarif (sau preţ) pauşal = tarif sau preţ care se… …   Dicționar Român

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
… Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»